Seara de toamnă de Duliu Zamfirescu
|
|
gereatti98 | Data: Miercuri, 2012-10-03, 7:50 PM | Mesaj # 1 |
Începător
Grup: Utilizatori
Mesaje: 2
Status: Offline
| Ah! ce frumoase-s serile de toamnă! Prin frunze reci doar un fior adie; S-arată-n deal, cu fața purpurie, A nopților fermecătoare Doamnă.
Pe câmpul veșted tainic ea-mprăștie Strălucitoarea-i negură albastră, O, Doamne sfânt! Ce pană mult măiastră Atâta farmec ar putea descrie!
Stropit cu lacrimi pare-acum boschetul. În umbra lui mă simt prins de tristețe: Există oare-atâta frumusețe În fire, — așa cum o simți tu, poetul?
Ori suntem pradă — o! gândire-amară! De-a simțurilor noastre amăgire Ce-aruncă-un văl frumos peste-o neștire, Și totuși, Doamne, ce frumoasă seară!
Aș vrea sămi spuneți imaginile poetice și figurile de stil. Mulțumesc.
|
|
| |
idnedelcu | Data: Miercuri, 2012-10-03, 10:06 PM | Mesaj # 2 |
Lieutenant colonel
Grup: Administratori
Mesaje: 120
Status: Offline
| Poezia începe cu imaginea tactilă a răcorii provocate de vântul uşor de toamnă. Senzaţia se datorează în special epitetului reci, adăugat substantivului frunze. Următoarele două versuri conturează imaginea vizuală a ... continuarea aici.
|
|
| |
gereatti98 | Data: Miercuri, 2012-10-03, 10:29 PM | Mesaj # 3 |
Începător
Grup: Utilizatori
Mesaje: 2
Status: Offline
| Mulțumesc frumos.
|
|
| |
|