"Emotie de toamna", de Nichita Stanescu - Forumul orei de limba română
Marţi, 2016-12-06, 10:08 AM
Bine aţi venit Vizitator | RSS

Meditaţii on-line la limba română

[ Mesaje noi · Membrii · Regulamentul forumului · Căutare · RSS ]
Pagina 1 din 11
Forumul orei de limba română » MANUALE » Clasa a VIII-a, editura Humanitas » "Emotie de toamna", de Nichita Stanescu (- exercitii, manualul Humanitas, clasa 8 -)
"Emotie de toamna", de Nichita Stanescu
idnedelcuData: Duminică, 2012-10-14, 0:05 AM | Mesaj # 1
Lieutenant colonel
Grup: Administratori
Mesaje: 120
Reputaţie: 11
Stare: Offline
Quote ( blondha)
ex 1,2,,3,4,5,6,7 pg 14 clasa 8a plzzz


Ex. 1 / pagina 14

Fiecare dintre aceste formulări poate fi înţeleasă în mai multe feluri. Ambiguitate chiar asta înseamnă: lipsă de precizie, de claritate. Este evident însă că fiecare parte trebuie înţeleasă din perspectiva întregului. Iar poezia, în întregul ei, nu e o poezie despre natură. Sau, mai precis, nu e, în primul rând, despre natură. Natura poate fi prezentă, dar numai ca declanşator al stărilor sufleteşti ale eului liric. Plecând de la această premisă expresia „a venit toamna” poate fi înţeleasă – cumulând sensurile propriu şi figurat - ca „sosirea toamnei îmi trezeşte în suflet tristeţea”. Dimpotrivă, „acoperă-mi inima cu ceva” nu se poate citi în sens propriu, ci doar în cel figurat şi ar putea însemna „nu mă face să sufăr”. Tot în cheie figurată trebuie citită şi propoziţia „or să-mi crească aripi ascuţite”, care ar putea însemna „mă simt inspirat, am inspiraţie creatoare”. Mai sunt şi alte expresii care pot fi înţelese în mai multe feluri. „Ai să te-ascunzi într-un ochi străin” ar putea, de exemplu, să însemne „ai să mă părăseşti”, iar „şuier luna şi o răsar şi o prefac într-o dragoste mare”, „voi re-crea dragostea la nivelul discursului poetic”.
Evident însă că astfel de „traduceri” nu fac decât să ciuntească din semnificaţiile poeziei, care este de o perfecţiune ce nu poate fi reprodusă.

Ex. 2 / pag. 14
În contextul acestei poezii substantivul „umbra” poate să însemne şi „despărţire”, şi „tristeţe”, şi „amintire”, dar, mai degrabă, toate astea la un loc şi încă ceva, inefabil.

Ex. 3 / pag. 14
„Ochiul străin” din prima strofă este, probabil, rivalul eului liric, cel pentru care iubita îl părăseşte.
„Frunza de pelin” este tristeţea, amărăciunea pe care despărţirea de femeia iubită i le provoacă eului liric.

Ex. 4 / pag. 14
„Personajele” poeziei par a fi: eul liric, iubita lui şi un al treilea, „un ochi străin”, cel pe care femeia îl va urma.

Ex. 5 / pag. 14
Perspectiva adoptată de poet este cea a unui bărbat trist, care se teme că va fi părăsit de iubita sa şi decide să se refugieze în creaţie.

Ex. 6 / pag. 14
Venirea „toamnei” pare să dezvăluie fragilitatea sentimentului de iubire dintre cei doi îndrăgostiţi. Versurile care sugerează această idee sunt:
„Mă tem că n-am să te mai văd, uneori…”
„că ai să te-ascunzi într-un ochi străin…”

Ex. 7 / pag. 14
În poezie se construieşte „un decor” care cuprinde atât elemente terestre, cât şi elemente cosmice. Elementele terestre ale decorului sunt copacul, frunza de pelin, pietrele, marea. Elementele cosmice al decorului sunt norii şi luna. Eul liric pendulează între pământ şi cosmos, între materie şi spirit, între dragostea terestră şi aspiraţia către creaţie şi universalitate.
 
Forumul orei de limba română » MANUALE » Clasa a VIII-a, editura Humanitas » "Emotie de toamna", de Nichita Stanescu (- exercitii, manualul Humanitas, clasa 8 -)
Pagina 1 din 11
Căutare:


Copyright MyCorp © 2016
Creator de site-uri gratuite — uCoz