|
Capitolul 1. Poezia lirică
|
|
| idnedelcu | Data: Marţi, 2011-09-20, 10:01 PM | Mesaj # 1 |
|
Lieutenant colonel
Grup: Administratori
Mesaje: 120
Status: Offline
|
- Lacul, de Mihai Eminescu
- Izvorul nopţii, de Lucian Blaga
- Emoţie de toamnă, de Nichita Stănescu
- Elemente de versificaţie
- Comentarea unui grupaj de texte
- Vocabularul
- Fonetica
|
| |
| |
| vadina | Data: Marţi, 2011-10-04, 5:40 PM | Mesaj # 2 |
|
Începător
Grup: Utilizatori
Mesaje: 2
Status: Offline
| clasa VIII ed Humanitas ex. 2/pag, 9 formula preferata de poet are in plus muzicalitate datorita virgulelor ?
|
| |
| |
| idnedelcu | Data: Marţi, 2011-10-04, 7:00 PM | Mesaj # 3 |
|
Lieutenant colonel
Grup: Administratori
Mesaje: 120
Status: Offline
| Virgula este un semn de punctuaţie care marchează o pauză în vorbire. Cele două virgule din versul că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul izolează epitetul adâncii. Între două momente de tăcere, cuvântul capătă mai mult relief, este scos în evidenţă cu putere, devine mai sonor. În plus, prin articulare, cuvântul are acum trei silabe (a-dân-cii), faţă de două, câte ar avea în cealaltă variantă (a-dânci). Aceasta se numeşte forţă expresivă, deoarece epitetul exprimă cu mai multă intensitate profunzimea ochilor iubitei.
|
| |
| |
| liada | Data: Marţi, 2011-10-11, 7:19 PM | Mesaj # 4 |
|
Începător
Grup: Utilizatori
Mesaje: 1
Status: Offline
| Pe luciul fără hotare
Al apelor ce-au adormit,
Din fund de haosuri răsare
Melancolia zâmbitoare
A stelelor ce-au răsărit.
Întârziat pe malul mării
Eu în adâncuri rătăcesc
Şi prins de farmecul uitării
Las jos tot lutul pământesc
Şi-n lumea naltului plutesc.
Şi când mă uit în urma mea
La discul rotunjit din tină,
Îl văd schimbat deodată-n stea,
C-o licărire de lumină
Îndepărtată, rece, lină.
Iar pe luceferii de noapte
Parcă mai lesne-i văd apoi
Că sunt pământuri vechi, răscoapte,
Că-s plânsete acele şoapte
Ce curg din spaţiuri spre noi.
O, lege! cât îmi pari de mare!
Ce farmec pui în toate cele!
De te-ai numi, în timp, uitare,
Sau, în distanţă, depărtare,
Tu schimbi pământurile-n stele.
Care-i privirea omenească
Pătrunzătoare de mister,
Ce-ar îndrăzni să bănuiască
Că lumea noastră pământească
Trăieşte însăşi ea în cer?
1.prezinta in 12 randuri ,sentimentele si trairile eului liric din poezia august,exprimate prin intermediul figurilor de stil si al imaginilor artistice.
|
| |
| |
| cornels | Data: Miercuri, 2011-10-26, 10:19 PM | Mesaj # 5 |
 Începător
Grup: Utilizatori
Mesaje: 1
Status: Offline
| Clasa a VIII-a , editura Humanitas , pagina 15 ex 7 ,... am nevoie cat mai urgent ...Te rog din tot sufletul ... Raman dator..
Discutati,pe grupe , aducand argumente in sprijinul ideii ca textele studiate in aceasta unitate apartin genului liric.Aveti in vedere :
-la ce se refera tema textelor (stari,sentimente si idei sau intamplari expuse intr-o anumita ordine);
-cine si cui comunica (marcile eului liric in text , cui i se adreseaza acesta )
-felul in care sunt exprimate ideile si sentimentul (limbaj , figurat sau folosirea cuvintelor cu sensul propriu, tonul general etc')
Adăugat (2011-10-26, 10:19 PM)
---------------------------------------------
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
ca or să-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai să te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o să se-nchida cu o frunza de pelin.
Si-atunci mă apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec în mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.
Mesajul a fost editat de către cornels - Miercuri, 2011-10-26, 10:20 PM |
| |
| |
| Myky | Data: Marţi, 2013-10-01, 7:48 PM | Mesaj # 6 |
|
Începător
Grup: Utilizatori
Mesaje: 1
Status: Offline
| Ex 4 pag 7.... Explicati de ce poezia se intituleaza ''Lacul''. Poate fi titulul o cheie pentru a interpreta poezia intr-un anumit fel? Discutati aceasta ipoteza,avand in vedere si sugestiile de mai jos:
farmecul si misterul apei determina reveria indragostitului;
cadrul iubirii romantice este intotdeauna natura;
poezia se deschide si se inchide cu imaginea lacului,care devine astfel un ''personaj'' central al textului.
|
| |
| |
|
