| ovidiughita | Data: Marţi, 2022-10-04, 7:48 PM | Mesaj # 1 |
|
Începător
Grup: Utilizatori
Mesaje: 5
Status: Offline
| Comentați semnificația figurilor de stil „drum alb”, „înaintează vesel”, „zăpușeala țese”, „fuior de fum albăstriu”, „ceață cenușie” din următorul fragment, interpretând coloristica neobișnuită și impactul asupra simțurilor: „Din șoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj și chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre Bistrița, unde se pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului. [...] Satul parcă e mort. Zăpușeala ce plutește în văzduh țese o tăcere năbușitoare. Doar în răstimpuri fâșâie alene frunzele adormite prin copaci. Un fuior de fum albăstriu se opintește să se înalțe dintre crengile pomilor, se bălăbănește ca o matahală amețită și se prăvale peste grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceață cenușie.” Rebreanu are un stil sobru, anticalofil. Cred că rolul lor este descriptiv. Speculații: Atmosfera este văratică. Imaginea „trece râul peste podul bătrân de lemn” ilustrează un pod căzut. Imaginea „fuior de fum albăstriu” zugrăvește ceața dimineții care se ridică dintr-o „scrântitură de coline”.
|
| |
| |
